Cum vor creste exponential vanzarile de tigarete electronice incepand cu 17.03.2016 :)

Prin Legea nr. 15/2016 ce va intra în vigoare pe data de 17 martie 2016 sunt aduse o serie de modificări importante Legii nr. 349/2002 privind prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

Considerăm necesar să vă redăm pentru clarificare câteva din definiţiile din această lege:

Prin fumat se înţelege inhalarea voluntară a fumului rezultat în urma arderii tutunului conţinut în ţigarete, ţigări de foi, cigarillos şi pipe.

Prin ţigaretă electronică se înţelege un produs care poate fi folosit pentru consumul de vapori care conţin nicotină prin intermediul unui muştiuc sau orice componentă a acestui produs, inclusiv un cartuş, un rezervor şi dispozitivul fără cartuş sau rezervor.

Prin spaţiu public închis se înţelege orice spaţiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este delimitat de cel puţin doi pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent;

Prin spaţiu închis de la locul de muncă se înţelege orice spaţiu care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este delimitat de cel puţin doi pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, aflat într-un loc de muncă, astfel cum este definit în Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006.

Prin mijloc de transport în comun se înţelege orice vehicul utilizat pentru transportul contra cost al persoanelor;

Prin loc de joacă pentru copii se înţelege orice spaţiu închis sau în aer liber, destinat utilizării de către copii;

Astfel, începând cu 17.03.2016 se interzice fumatul în toate spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii.

Prin urmare, fumatul va fi permis doar în spaţiile publice deschise (cu excepţia locurilor de joacă pentru copii – unde este interzis) şi în spaţiile deschise de la locul de muncă.

De asemenea, se interzice complet fumatul în unităţile sanitare, de învăţământ, precum şi în cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului, de stat şi private.

Prin urmare, fumatul va fi interzis în unităţile de mai sus atât în spaţiile închise cât şi în cele deschise, pe întreg perimetrul acestora.

Excepţie de la aceste interdicţii fac penitenciarele de maximă siguranţă şi camerele special amenajate în incinta zonei de tranzit a aeroporturilor internaţionale.

ATENŢIE: În urma interpretării acestei legi, rezultă fără dubiu faptul că folosirea ţigaretei electronice nu reprezintă acţiunea de a fuma, în sensul acestei legi! Prin urmare, nu sunt restricţii legale în acest act normativ referitoare la folosirea ţigaretei electronice în aceste spaţii, cu următoarea excepţie:

În mijloacele de transport în comun este interzisă inclusiv utilizarea ţigaretei electronice. – pentru încălcarea acestei reguli nu este prevăzută amendă J.

Nerespectarea acestor reguli atrage răspunderea contravenţională a persoanelor, astfel:

Persoane fizice -Sancţiuni aplicabile:

Amendă de la 100-500 lei pentru:

– Fumatul în toate spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii. De la prezentele prevederi fac excepţie celulele pentru deţinuţi din penitenciarele de maximă siguranţă;

– Fumatul în unităţile sanitare, de învăţământ, precum şi în cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului, de stat şi private.

 Persoane juridice (ca administratori de spaţii publice închise, spaţii închise de la locul de muncă, mijloace de transport în comun) – Sancţiuni aplicabile:

  • Amenda de 5.000 lei la prima abatere;
  • Amendă de 10.000 lei + cu sancţiunea complementară de suspendare a activităţii până la remedierea situaţiei care a dus la suspendarea activităţii la a doua abatere;
  • 15.000 lei şi cu sancţiunea complementară de închidere a unităţiia treia abatere.

Dacă sunt săvârşite următoarele fapte:

  • fumatul în toate spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii.
  • fumatul în unităţile sanitare, de învăţământ, precum şi în cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului, de stat şi private.

PENTRU PERSOANELE JURIDICE CARE COMERCIALIZEAZĂ ŢIGĂRI SI SAVARSESC URMATOARELE FAPTE:

  • vânzarea la bucată a ţigaretelor, ţigărilor de foi şi cigarillos.
  • comercializarea pachetelor de ţigarete care conţin mai puţin de 20 de bucăţi.
  • comercializarea produselor din tutun prin automate.
  • vânzarea produselor din tutun tinerilor cu vârsta sub 18 ani.
  • comercializarea produselor din tutun în unităţile sanitare şi cele de învăţământ, de stat şi private.
  • folosirea unei embleme sau a denumirii unei mărci de tutun pentru promovarea ori comercializarea altor produse

Constatarea contravenţiilor enumerate mai sus şi aplicarea sancţiunilor se fac de către reprezentanţi ai poliţiei locale sau ai Ministerului Afacerilor Interne. 

 ALTE RESPONSABILITĂŢI PREVĂZUTE ÎN ACEASTĂ LEGE

Persoanele responsabile din instituţiile şi unităţile care administrează spaţiile menţionate vor elabora şi vor pune în aplicare regulamente interne pentru aplicarea interzicerii fumatului în aceste spaţii, inclusiv prin prevederea încălcării ca abatere disciplinară gravă şi marcarea spaţiilor menţionate cu indicatoare prin care să se indice «Fumatul interzis» şi folosirea simbolului internaţional, respectiv ţigareta barată de o linie transversală.

Menţionăm că nu este prevăzută vreo sancţiune contravenţională pentru neelaborarea regulamentelor interne şi marcarea spaţiilor cu indicatoare.

 

 

 

 

 

Deducerile personale acordate salariatilor începând cu 2016

Începând cu 01 ianuarie 2016, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal, au fost aduse o serie de modificări în ceea ce priveşte deducerile personale acordate salariaţilor pentru veniturile din salarii acordate la angajatorii unde deţin funcţia de bază.
Cui se acordă deducerile personale?
Salariaţilor care îşi declară funcţia de bază la angajatorul respectiv şi care…

În scopul determinării impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se află funcţia de bază se înţelege:
a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de muncă, locul unde are încheiat contractul individual de muncă sau alte documente specifice, potrivit legii;
b) în cazul în care activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi angajatori, locul declarat de persoanele fizice angajate. Angajatul are obligaţia să declare numai angajatorului la care a ales funcţia pe care o consideră de bază, pentru un singur loc de muncă, prin depunerea declaraţiei pe propria răspundere. Declaraţia pe propria răspundere nu reprezintă un formular tipizat.

Funcţia de bază poate fi declarată de angajat şi la locul de muncă la care acesta realizează venituri din salarii în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial.
La schimbarea locului unde se află funcţia de bază, angajatul are obligaţia depunerii unei declaraţii pe propria răspundere de renunţare la funcţia de bază la angajatorul ales iniţial.

…. au un venit lunar brut din salarii de pana la 3.001 lei
Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.500 lei inclusiv, astfel:
(i) pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere – 300 lei;
(ii) pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere – 400 lei;
(iii) pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere – 500 lei;
(iv) pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere – 600 lei;
(v) pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere – 800 lei.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.501 lei şi 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc conform Ordinului MFP nr. 52/2016 anexat.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acordă deducerea personală.
Prin venituri din salarii realizate începând cu luna ianuarie 2016 se înţelege orice sumă primită sub formă de salarii începând cu data de 1 ianuarie 2016, cu excepţia plăţilor reprezentând lichidarea pe luna decembrie 2015 .
Deducerea personală nu se fracţionează în funcţie de numărul de ore în cazul veniturilor realizate în baza unui contract de muncă cu timp parţial, la funcţia de bază.

Ce înseamnă persoană în întreţinere?
Persoana aflată în întreţinere poate avea sau nu domiciliu comun cu contribuabilul în a cărui întreţinere se află.
Sunt considerate persoane aflate în întreţinere soţul/soţia contribuabilului, copiii acestuia, precum şi alţi membri de familie până la gradul al doilea inclusiv ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 300 lei lunar şi care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de până la 10.000 m2 în zonele colinare şi de şes şi de până la 20.000 m2 în zonele montane.
Următoarele venituri obţinute de persoana aflată în întreţinere nu intră în calculul celor 300 lei:
– bursele primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare în cadru instituţionalizat;
– premiile obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale, europene şi la jocurile olimpice/paralimpice;
– premiile şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport şi altele asemenea, obţinute de elevi şi studenţi în cadrul competiţiilor interne şi internaţionale;
– pensiile de urmaş acordate potrivit legii;
– prestaţiile sociale acordate conform Legii nr. 448/2006.

În categoria „alt membru de familie aflat în întreţinere” se cuprind rudele contribuabilului şi ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv.
Sunt considerate persoane aflate în întreţinere militarii în termen, studenţii şi elevii militari ai instituţiilor de învăţământ militare şi civile, peste vârsta de 18 ani, dacă veniturile obţinute sunt mai mici sau egale cu 300 lei lunar. Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere persoanele majore condamnate, care execută pedepse privative de libertate.
Copilul minor este considerat întotdeauna întreţinut, cu excepţia celor încadraţi în muncă.
Copilul minor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani, încadrat în muncă în condiţiile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, devine contribuabil şi beneficiază de deducerea personală, situaţie în care, pentru perioada respectivă, părinţii nu mai beneficiază de deducerea personală.

Ce se întâmplă dacă o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili?
În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înţelegerii între părţi.
Pentru copiii minori ai contribuabililor, suma reprezentând deducerea personală se atribuie fiecărui contribuabil în întreţinerea căruia/cărora se află aceştia.
Astfel, în cazul copiilor contribuabililor avem două reglementări:
A. Pentru copiii sub 18 ani, care nu sunt salariaţi:
a. Beneficiază de deducerea personală ambii părinţi;
b. Pentru copilul minor provenit din căsătorii anterioare, dreptul la deducerea personală revine părintelui căruia i-a fost încredinţat copilul şi unuia dintre soţi care formează noua familie;
c. Pentru copilul minor pentru care s-a dispus plasamentul în condiţiile legii, beneficiază de deducere personală persoana căreia i s-a încredinţat copilul sau familiei căreia i s-a dat în plasament copilul.
B. Pentru copiii peste 18 ani care urmează o formă de învăţământ:
a. Beneficiază de deducere personală doar unul dintre părinţi, conform înţelegerii dintre aceştia.
Ce documente trebuie să depună contribuabilul la angajatorul de bază pentru acordarea deducerii personale?

1. Contribuabilul va depune la angajatorul de bază o declaraţie pe propria răspundere, care trebuie să cuprindă următoarele informaţii:

a) datele de identificare a contribuabilului care realizează venituri din salarii (numele şi prenumele, domiciliul, codul numeric personal);

b) datele de identificare a fiecărei persoane aflate în întreţinere (numele şi prenumele, codul numeric personal).

Dacă la un contribuabil intervine o schimbare care are influenţă asupra nivelului reprezentând deducerea personală acordată şi această schimbare duce la diminuarea deducerii personale, contribuabilul este obligat să înştiinţeze plătitorul de venituri din salarii în termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea, astfel încât angajatorul/plătitorul să reconsidere nivelul deducerii începând cu luna următoare celei în care s-a produs evenimentul.
2. Va depune documentele justificative care să ateste persoanele aflate în întreţinere, cum sunt: certificatul de căsătorie, certificatele de naştere ale copiilor, adeverinţa de venit a persoanei întreţinute sau declaraţia pe propria răspundere şi altele. Documentele vor fi prezentate în original şi în copie, plătitorul de venituri din salarii păstrând copia după ce verifică conformitatea cu originalul. În ceea ce priveşte copiii aflaţi în întreţinere care nu sunt minori, la această declaraţie contribuabilul care realizează venituri din salarii va anexa şi adeverinţa de la plătitorul de venituri din salarii a celuilalt soţ sau declaraţia pe propria răspundere a acestuia că nu beneficiază de deducere personală pentru acel copil.

3. Va depune declaraţia pe propria răspundere a persoanei aflate în întreţinere – cu excepţia copilului minor – care trebuie să cuprindă următoarele informaţii:
a) datele de identificare a persoanei aflate în întreţinere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
b) datele de identificare a contribuabilului care beneficiază de deducerea personală corespunzătoare, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
c) acordul persoanei întreţinute ca întreţinătorul să o preia în întreţinere;
d) nivelul şi natura venitului persoanei aflate în întreţinere, inclusiv menţiunea privind suprafeţele de teren agricol şi silvic deţinute, precum şi declaraţia cu privire la desfăşurarea de activităţi agricole, silvicultură şi/sau piscicultură;
e) angajarea persoanei aflate în întreţinere de a comunica persoanei care contribuie la întreţinerea sa orice modificări în situaţia venitului realizat.

Declaraţiile pe propria răspundere depuse în vederea acordării de deduceri personale depuse atât de contribuabil cât şi de persoana aflată în întreţinere nu se emit ca formulare tipizate.

Pentru ce perioadă se acordă deducerea personală şi începând cu ce dată se acordă?
Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului şi se acordă odată cu plata drepturilor salariale aferente lunii în care contribuabilul a depus toate documentele justificative.

Ce se întâmplă în cazul în care la un contribuabil intervine o schimbare ce duce la diminuarea deducerii personale?

1. Contribuabilul anunţă angajatorul de bază în termen de 15 zile calendaristice de la apariţia schimbării;
2. Angajatorul diminuează deducerea personală începând cu luna următoare celei în care s-a produs evenimentul.
În situaţia în care una dintre persoanele aflate în întreţinere, pentru care contribuabilul beneficiază de deducere personală, obţine în cursul anului un venit lunar mai mare de 300 lei lunar, plătitorul veniturilor din salarii va reconsidera nivelul deducerii personale corespunzătoare pentru persoanele rămase în întreţinere începând cu luna următoare celei în care a fost realizat venitul, indiferent de data la care se face comunicarea către angajator/plătitor.

Ce se întâmplă în cazul în care la un contribuabil intervine o schimbare ce duce la majorarea deducerii personale?

1. Contribuabilul depune declaraţiile pe propria răspundere şi documentele justificative;
2. Angajatorul va acorda deducerea personală reconsiderată odată cu plata drepturilor salariale aferente lunii în care contribuabilul a depus toate documentele justificative.
În situaţia în care contribuabilul solicită acordarea deducerii personale pentru persoana aflată în întreţinere ca urmare a situării venitului lunar al acesteia din urmă sub 300 lei lunar, plătitorul de venituri din salarii va începe acordarea deducerii personale reconsiderate pentru persoana în întreţinere odată cu plata drepturilor lunare ale lunii în care contribuabilul a depus documentele justificative.

Cum puteti recupera pagubele produse de salariati

Sunt cazuri în care salariatul unei societăţi produce prejudicii materiale angajatorului său, iar acesta doreşte să recupereze paguba produsă de salariat.

Pentru a fi îndeplinite condiţiile atragerii răspunderii patrimoniale a salariatului trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

Persoana care a produs prejudiciul să aibă calitatea de salariat la angajatorul păgubit (respectiv să existe un contract individual de muncă între cele două părți);

Să existe un prejudiciu cert, lichid şi exigibil în patrimoniul angajatorului;

Fapta săvârşită de salariat să aibă un caracter ilicit şi să fie săvârşită în legătură cu munca sa (să fi fost încălcată o atribuţie de serviciu prevăzută în contractul de muncă, fişa postului sau regulamentul intern);

Între fapta săvârșită de salariat și prejudiciul suferit de angajator să existe o legătură de cauzalitate;

Să fie dovedită vinovăţia salariatului.

Prejudiciul poate fi recuperat prin două căi:

1. Calea amiabilă – temei legal art. 254 alin (3) şi (4) Codul Muncii

 Angajatorul poate solicita salariatului în cauză, printr-o Notă de constatare și evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părţilor, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării notei de constatare şi evaluare a pagubei.
Legea nu specifică termenul maxim în care salariatul și angajatorul pot decide, de comun acord, recuperarea pagubei produse de salariat, în schimb oferă un termen minim sub care nu se poate coborî.

Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părţilor nu poate fi mai mare decât echivalentul a cinci salarii minime brute pe economie.

În prezent, valoarea salariului brut pe țară este de 975 de lei (de la 1 iulie 2015 va fi de 1.050 de lei), astfel, pentru a putea fi folosit acordul părților pentru recuperarea prejudiciului, contravaloarea acestuia nu trebuie să depăşească 4875 de lei (de la 1 iulie 2015 va fi de 5250 de lei).

Astfel, atunci când contravaloarea pagubei depăşeşte pragul de cinci salarii minime brute pe economie, nu mai este posibil un acord al părţilor cu privire la recuperarea pagubei, pentru întreaga sumă fiind nevoie să se apeleze la apelarea la instanţele de judecată.

2. Acţionarea în instanţă – temei legal art. 169 din Codul Muncii

În conformitate cu art. 169 din Codul Muncii, nicio reţinere salarială nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege. În plus, reţinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

Acţiunea se depune la tribunalul pe raza căruia are sediul angajatorul în termen de 3 ani de la data naşterii dreptului la acţiune şi este scutită de taxă judiciară de timbru.

Zile libere legale in decembrie si ianuarie!

Vă reamintim că în luna decembrie 2014 sunt considerate zile libere legale zilele de 25 şi 26 decembrie 2014 (prima şi a doua zi de Crăciun), iar în luna ianuarie 2015 sunt considerate zile libere legale zilele de 1 şi 2 ianuarie 2015.

Excepţie fac locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii. În acest ultim caz, salariaţilor li se va asigura compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile sau un spor de minim 100%.

Acordarea acestui spor se opereaza în Registrul de evidenţă a salariaţilor, doar dacă este prevăzut în contractul individual de muncă al salariatului.

Asiguraţi-vă că pontajul lunilor decembrie 2014 şi ianuarie 2015 va reflecta fie timpul liber acordat în zilele respective, fie zilele lucrate şi timpul liber acordat în compensare în următoarele 30 de zile calendaristice.

Daca nu veti putea acorda timp liber, pe statele de plata aferente lunilor decembrie 2014 şi ianuarie 2015 trebuie să se regăsească distinct sporul de 100% pentru fiecare oră lucrată de angajat în zilele de 25,26 decembrie 2014, 1 şi 2 ianuarie 2015.

Încălcarea acestor prevederi legale de către angajatori se sancţionează potrivit Codului Muncii cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei!

Prin HG nr. 1090/11.12.2014 s-au stabilit în plus, pentru salariaţii din sectorul public, zilele de 24 şi 31 decembrie 2014 ca zile libere, urmând să fie recuperate fie în zilele de 13 şi 20 decembrie 2014, fie să fie prelungit timpul de lucru până la data de 31.01.2015. Aceste prevederi pot fi aplicate şi în sectorul privat, daca angajatorul şi salariaţii convin astfel.

Oficial! Salariul de baza minim brut de 975 lei incepand cu 01 ianuarie 2015!

În conformitate cu prevederile H.G. nr. 1091/11.12.2014, incepând cu data de 1 ianuarie 2015, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 975 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 de ore în medie pe lună în anul 2015, reprezentând 5,781 lei/oră, urmând ca de la 01.07.2015 să se stabilească la 1.050 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 de ore în medie pe lună în anul 2015, reprezentând 6,225 lei/oră.

Operarea in REVISAL in temeiul deciziei colective se face cel tarziu pe data de 01.01.2015, iar cel in temeiul actului aditional in termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea in vigoare a actului aditional(pana la 30.01.2015)!!

Intrucat cuantumul salariului modifica CIM, va trebui sa aveti cate un exemplar la fiecare dosar al salariatului si sa aveti dovada faptului ca a primit un exemplar din decizie sau actul aditional.

Sanctiuni aplicabile:

– nerespectarea prevederilor privind garantarea in plata a salariului minim brut pe tara  amenda contraventionala de la 1000 lei la 2000 lei

– nerespectarea termenului de operare in REVISAL – amenda contraventionala de  5.000 lei la 8.000 lei;

– nerespectarea inmanarii unui exemplar din decizie/act aditional – amenda contraventionala de la 1.500 la 2.000 lei

Noi reglementari legale in sistemul asigurarilor sociale de sanatate!!! Noul model de adeverinta CASS emisa de angajator

În Monitorul Oficial nr. 685/19.09.2014 a fost publicat Ordinul C.N.A.S. nr. 581/2014 prin care s-au aprobat  Normele metodologice pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calităţii de asigurat. Ordinul a intrat in vigoare la data de 19.09.2014.

Dintre cele mai importante prevederi descrise in acest act normativ, enumerăm:

ANAF colectează contribuţiile persoanelor juridice sau fizice care au calitatea de angajator, precum şi contribuţiile datorate de persoanele fizice obligate să se asigure în condiţiile legii. De asemenea, ANAF administrează contribuţiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice (înregistrarea fiscală, declararea, stabilirea, verificarea şi colectarea contribuţiilor, precum şi soluţionarea contestaţiilor împotriva actelor administrative fiscale, în condiţiile legii.)

Angajatorii şi entităţile asimilate angajatorului au obligaţia să calculeze, să reţină şi să vireze contribuţia de asigurări sociale de sănătate la termenele şi în condiţiile Codului fiscal.

Soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflate în întreţinerea unei persoane asigurate cu sau fără plata contribuţiei, denumite în continuare coasiguraţi, îşi păstrează calitatea de asigurat şi drepturile care decurg din aceasta numai în perioada în care persoana în a cărei întreţinere se află are calitatea de asigurat.

Următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurare, fără plata contribuţiei:

 

a)      toţi copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenţi şi dacă nu realizează venituri din muncă;

b)      tinerii cu vârsta de până la 26 de ani, inclusiv cei care părăsesc sistemul de protecţie a copilului şi nu realizează venituri din muncă sau nu sunt beneficiari de ajutor social;

c)      soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate;

d)     persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse, cu excepţia celor obţinute în baza O.U.G. nr. 102/1999;

e)      bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii Publice, până la vindecarea respectivei afecţiuni, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse;

f)       femeile însărcinate şi lăuzele, dacă nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară.

 

 

Persoanele care nu realizează venituri şi nu se încadrează în categoriile de persoane care beneficiază de asigurarea de sănătate fără plata contribuţiei, pentru a dobândi calitatea de asigurat, au obligaţia plăţii contribuţiei individuale lunare de asigurări sociale de sănătate. Plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se efectuează lunar.

Sunt asigurate persoanele aflate în una dintre următoarele situaţii, pe durata acesteia, cu plata contribuţiei din alte surse:

a) satisfac serviciul militar în termen;

b) se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, acordat în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale;

c) se află în concediu pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani şi în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani;

d) execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv;

e) persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj;

f) sunt returnate sau expulzate ori sunt victime ale traficului de persoane şi se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii;

g) persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social;

h) pensionarii, pentru veniturile din pensii până la limita supusă impozitului pe venit;

 

Persoanele care au obligaţia să se asigure, care nu pot dovedi plata contribuţiei şi care nu se încadrează în categoriile de persoane care beneficiază de asigurarea de sănătate fără plata contribuţiei, plătesc contribuţia lunară de asigurări sociale de sănătate calculată prin aplicarea cotei prevăzute în Codul fiscal la salariul de bază minim brut pe ţară în vigoare la data plăţii. Aceste persoane sunt obligate, pentru a obţine calitatea de asigurat, să achite contribuţia legală pe ultimele 6 luni şi a lunii curente, calculată la salariul minim brut pe ţară în vigoare la data plăţii, calculându-se majorări de întârziere dacă nu au realizat venituri impozabile pe perioada termenelor de prescripţie privind obligaţiile fiscale. În situaţiile în care aceste persoane au realizat venituri impozabile pe perioada termenelor de prescripţie recuperarea sumelor restante cu titlul de contribuţie, precum şi accesoriile fiscale se realizează de ANAF, prin organele fiscale teritoriale, în condiţiile legii.

Modalitatea electronică de verificare a calităţii de asigurat se face prin introducerea de către furnizorii de servicii medicale, medicamente, îngrijiri la domiciliu şi dispozitive medicale a codului numeric personal al persoanei care necesită servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale în câmpul „CNP” din aplicaţia instalată pe site-ul CNAS la adresa http://www.cnas.ro/page/verificare-asigurat.html .

În cazul în care persoana, ca urmare a interogării aplicaţiei de pe internet apare neasigurată, aceasta va face dovada calităţii de asigurat cu adeverinţa de asigurat. Pentru obţinerea adeverinţei de asigurat persoana se adresează casei de asigurări de sănătate la care aceasta este luată în evidenţă, urmând să fie eliberată de către CJAS o adeverinţă care atestă această calitate, în baza următoarelor  documente necesare dovedirii calităţii de asigurat ce vor fi depuse de solicitant:

  1. Coasiguraţii (soţul, soţia şi părinţii aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate):
    1. act de identitate valabil la data solicitării;
    2. documente care să ateste relaţia de rudenie sau căsătoria cu persoana asigurată;
    3. declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu realizează venituri proprii;
    4. declaraţie pe propria răspundere a persoanei asigurate prin care aceasta declară că are în întreţinere persoana respectivă.
  2. Copiii în vârstă de până la 18 ani:  act de identitate sau certificat de naştere, după caz, valabil la data solicitării;
  3. Tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 26 de ani:
    1. act de identitate valabil la data solicitării;
    2. declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu realizează venituri din muncă sau alte venituri impozabile
    3. un document valabil din care să rezulte că au calitatea de elev sau student avizat de instituţia de învăţământ.
  4. Pentru persoanele care se află în concediu pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani sau  se află în concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani:
    1. actul de identitate valabil la data solicitării
    2. decizia emisă de direcţiile judeţene de muncă, familie şi egalitate de şanse;
  5. Pentru persoanele asigurate care realizează venituri din salarii sau a celor asimilate acestora, care sunt supuse impozitului pe venit:
    1. Actul de identitate valabil la data solicitării;
    2. Adeverinţa de salariat eliberată de angajator, al cărei model vi-l anexăm.

Asiguratul are obligaţiaanunţe în termen de 15 zile medicul de familie şi casa de asigurări asupra modificărilor datelor de identitate sau a modificărilor referitoare la încadrarea lor într-o anumită categorie de asiguraţi.

Casele de asigurări nu pot solicita alte documente decât cele prevăzute în prezentele norme metodologice.

Drepturile de asigurare încetează după 3 luni de la ultima plată a contribuţiei la fond, în condiţiile legii şi ale prezentelor norme metodologice pentru persoanele care au obligaţia să plătească contribuţia de sănătate.

În condiţiile în care persoanele beneficiare ale adeverinţei de asigurat eliberată de CAS nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile în baza cărora au beneficiat de asigurarea socială de sănătate fără plata contribuţiei sau cu plata contribuţiei din alte surse, valabilitatea documentului justificativ încetează de drept de la acea dată.

Aici: model adeverinta cass

O nouă zi liberă lucrătoare acordată anual angajaţilor cu copii minori începând cu 06.07.2014

În Monitorul Oficial 496/03.07.2014 a fost publicată Legea nr. 91/2014, care a intrat în vigoare pe data de 06.07.2014, prin care se stabileşte  Ziua lucrătoare liberă pentru îngrijirea sănătăţii copilului în scopul de a asigura posibilitatea părinţilor sau reprezentanţilor legali ai copilului (cu vârsta cuprinsă între 0 şi 18 ani) de a verifica anual starea de sănătate a acestuia.

Părinţii sau reprezentanţii legali au dreptul la ziua liberă fără obligaţia angajatorului de a plăti drepturile salariale aferente.

Liberul se acordă la cererea unuia dintre părinţi, la alegere, justificat ulterior cu acte doveditoare din partea medicului de familie al copilului, din care să rezulte controlul medical efectuat.

Cererea va fi depusă cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de vizita la medic şi va fi însoţită de o declaraţie pe propria răspundere că în anul respectiv celălalt părinte sau reprezentant legal nu a solicitat ziua lucrătoare liberă şi nici nu o va solicita. În cazul în care, în urma unor verificări efectuate de către angajator, se constată că ambii părinţi au solicitat liberul contrar legii, va fi anulată posibilitatea ulterioară de a mai beneficia, vreodată, de prevederile legii.

Pentru familiile sau persoanele cu 2 copii se acordă tot o zi lucrătoare liberă pe an, pentru îngrijirea sănătăţii copiilor, ca şi în cazul unui singur copil.

Pentru familiile sau persoanele cu 3 sau mai mulţi copii se acordă două zile lucrătoare libere pe an, consecutive sau separate, după cum decide angajatorul.

În cazul în care niciunul dintre părinţi, respectiv dintre reprezentanţii legali ai copilului nu va solicita ziua lucrătoare liberă, aceasta nu se va reporta în anul viitor calendaristic.

 

Nerespectarea de către angajatori a prevederilor prezentei legi constituie contravenţie şi se sancţionează de către Inspecţia Muncii cu amendă cuprinsă între 500 şi 1.500 lei.

OBLIGAŢII LEGALE PENTRU CONSUMATORII DE ENERGIE ŞI PERSOANELE JURIDICE CARE DEŢIN MAI MULT DE 25 DE AUTOVEHICULE

OG nr. 22/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie şi Norme Metodologice de aplicare aprobate prin HG nr. 409/2009 – actul normativ care reglementează aceste obligaţii

Energietoate formele de energie disponibile pe piaţă, inclusiv energia electrică, energia termică, gazele naturale, inclusiv gazul natural lichefiat, gazul petrolier lichefiat, orice combustibil destinat încălzirii şi răcirii, cărbune şi lignit, turbă, carburanţi, mai puţin carburanţii pentru aviaţie şi combustibilii pentru navigaţie maritimă, şi biomasa, definită conform Directivei 2001/77/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 septembrie 2001 privind promovarea electricităţii produse din sursele de energie regenerabile de pe piaţa internă a electricităţii;

  1. Operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol au obligaţia:

a) să efectueze anual un audit energetic elaborat de o persoană fizică sau juridică autorizată de Agenţia Română pentru Conservarea Energiei, în condiţiile legii, şi care stă la baza stabilirii şi aplicării măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice;

b) să întocmească programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice care includ măsuri pe termen scurt, mediu şi lung;

c) să numească un manager energetic, atestat de Agenţia Română pentru Conservarea Energiei, conform legislaţiei în vigoare, sau să încheie un contract de management energetic cu o persoană fizică/juridică prestatoare de servicii energetice, acreditată în condiţiile prezentei ordonanţe.

d) completează şi transmit ARCE, prin intermediul filialelor sale teritoriale, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, declaraţia de consum total anual de energie şi chestionarul de analiză energetică a consumatorului de energie.

e) să dispună de un sistem de măsură, evidenţă şi monitorizare a consumurilor energetice şi să pună la dispoziţia Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei, la cerere, informaţii privind consumurile energetice şi indicatorii de eficienţă energetic.

B) Operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie cuprinsă între 200 şi 1.000 tone echivalent petrol pe an sunt obligaţi:

a) să întocmească la fiecare 2 ani un audit energetic realizat de o persoană fizică sau juridică autorizată de Agenţia Română pentru Conservarea Energiei în condiţiile prezentei ordonanţe, care să stea la baza stabilirii şi aplicării măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetic;

b) completeze şi transmită Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei, denumită în continuare ARCE, prin intermediul filialelor sale teritoriale, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, declaraţia de consum total anual de energie;

c) să dispună de un sistem de măsură, evidenţă şi monitorizare a consumurilor energetice şi să pună la dispoziţia Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei, la cerere, informaţii privind consumurile energetice şi indicatorii de eficienţă energetic.

 

Pentru a verifica daca vă încadraţi în limitele de consum prevăzute în Ordonanţă, verificaţi tabelul de conversie de mai jos:

TABEL DE CONVERSIE privind conţinutul în energie al unei selecţii de combustibili pentru utilizare finală

Produs energetic

kJ (PCI)

Kgep- kilograme echivalent petrol (PCI)

kWh (PCI)

1 kg de cocs

28500

0,676

7,917

1 kg de cărbune slab

17200-30700

0,411-0,733

4,778-8,528

1 kg de brichete de lignit

20000

0,478

5,556

1 kg de lignit negru

10500-21000

0,251-0,502

2,917-5,833

1 kg de lignit

5600-10500

0,134-0,251

1,556-2,917

1 kg de şisturi bituminoase

8000-9000

0,191-0,215

2,222-2,500

1 kg de turbă

7800-13800

0,186-0,330

2,167-3,833

1 kg de brichete de turbă

16000-16800

0,382-0,401

4,444-4,667

1 kg combustibil lichid greu

40000

0,955

11,111

1 kg combustibil lichid casnic

42300

1,010

11,750

1 kg de carburanţi (benzină)

44000

1,051

12,222

1 kg de ulei de parafină

40000

0,955

11,111

1 kg de gaz petrol lichefiat

46000

1,099

12,778

1 kg de gaz natural1)

47200

1,126

13,10

1 kg de gaz petrol lichefiat

45190

1,079

12,553

1 kg de lemn (umiditate 25%)

13800

0,330

3,833

1 kg aglomeraţi/brichete de lemn

16800

0,401

4,667

1 kg de deşeuri

7400-10700

0,177-0,256

2,056-2,972

1 MJ căldură derivată

1000

0,024

0,278

1 kWh de energie electrică

3600

0,086

1

Sursă: Eurostat.
1) 93% metan.

C)      Societăţile comerciale care deţin mai mult de 25 de autovehicule, au obligaţia să dezvolte programe de monitorizare şi gestiune a consumului de carburanţi pentru grupul de vehicule deţinut.

Programele de monitorizare şi de gestiune a consumului de carburanţi trebuie să conţină măsuri de reducere a consumului de combustibili şi, după caz, măsuri privind utilizarea biocarburanţilor. Gestiunea consumului de carburanţi include date statistice privind distanţele parcurse, numărul de călători transportaţi şi/sau cantităţile transportate, precum şi consumurile specifice, exprimate în tone echivalent petrol/mii km, tone echivalent petrol/mii călători, tone echivalent petrol/mii tone km, tone echivalent petrol/mii călători km, după caz.

 

Constituie contravenţii nerespectarea prevederilor de mai sus se sancţionează cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei şi se aplică operatorului economic.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către organul de control care este persoană împuternicită de Agenţia Română pentru Conservarea Energiei.

 

Mai multe detalii puteti citi pe site-ul beta.anre.ro

 

Lista auditorilor şi managerilor energetici, precum şi lista societăţilor prestatoare de servicii energetice o puteţi găsi aici:

http://beta.anre.ro/ro/info-consumatori/operatori-economici/eficienta-energetica1391006250/auditori-manageri-energetici1391006770

900 lei – Salariul de bază minim brut pe ţară de la 01 iulie 2014

În conformitate cu prevederile H.G. nr. 871/14.11.2013, incepând cu data de 1 iulie 2014, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună în anul 2014, reprezentând 5,357 lei/oră.

Exista si posibilitatea intocmirii unui act aditional la CIM, individual.

Atentie, veti mari si salariile celor cu norma partiala de lucru, proportional cu timpul efectiv lucrat!

Operarea in REVISAL in temeiul deciziei colective se face cel tarziu pe data de 01.07.2014, iar cel in temeiul actului aditional in termen de 20 de zile de la intrarea in vigoare a actului aditional(pana la 20.07.2014)!!

Intrucat cuantumul salariului modifica CIM, va trebui sa aveti cate un exemplar la fiecare dosar al salariatului si sa aveti dovada faptului ca a primit un exemplar din decizie sau actul aditional.

Sanctiunea pentru nerespectarea acestor prevederi este de:

– nerespectarea prevederilor privind garantarea in plata a salariului minim brut pe tara  amenda contraventionala de la 1000 lei la 2000 lei;

– nerespectarea termenului de operare in REVISAL -amenda contraventionala de  5.000 lei la 8.000 lei;

– nerespectarea inmanarii unui exemplar din decizie/act aditional – amenda contraventionala de la 1.500 la 2.000 lei.

Zile libere de Paste

Vă reamintim că în luna aprilie 2014 sunt considerate zile libere legale zilele de 20 şi 21 aprilie 2014 (prima şi a doua zi de Paşte).

Excepţie fac locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii. În acest ultim caz, salariaţilor li se va asigura compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile sau un spor de minim 100%.

Acordarea acestui spor nu se opereaza în Registrul de evidenţă a salariaţilor, nefiind cu caracter permanent.

          Asiguraţi-vă că pontajul lunii aprilie va reflecta fie timpul liber acordat în zilele respective, fie zilele lucrate şi timpul liber acordat în compensare în intervalul 22.04.2014 – 20.05.2014. Daca nu veti putea acorda timp liber, pe statul de plata aferent lunii aprilie trebuie să se regăsească distinct sporul de 100% pentru fiecare oră lucrată de angajat în zilele de 20 şi 21 aprilie 2014.

Încălcarea acestor prevederi legale de către angajatori se sancţionează potrivit Codului Muncii cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei!